Sunt zile în care muntele pare că respiră lumină. O zi senină, cu zăpadă care scânteiază sub soarele cald de februarie, altitudine excelentă și vizibilitate cât vezi cu ochii.

Așa a început zborul cu parapanta în tandem al Valentinei, cu decolare din Postăvaru, de pe pârtia Lupului, în inima masivului Postăvaru.

De la primii pași, a fost numai un zâmbet. Emoție curată. Bucurie autentică.

Ne-am ridicat lin, iar sub noi se așternea iarna în toată splendoarea ei. În depărtare se deschideau crestele impunătoare ale Munții Bucegi și silueta spectaculoasă a Piatra Craiului. Sub noi, aproape, se vedea clar Cabana Postăvaru, mică și primitoare în mijlocul albului infinit.